In noul cod fiscal (rescris) (in vigoare de la 1 ianuarie 2016), regasim urmatorul text la art. 11, alin. (10):
In domeniul TVA si al accizelor, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala sau de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale, autoritatile fiscale ?i alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii.
Odata in plus “gasim” necesara lectura acestui eseu privind abuzul de drept in domeniul TVA si in chestiuni de evaziune fiscala.
Sau daca vreti, ca o lectura suplimentara obligatorie !
Evident, alaturi de DEX-ul fiscal aferent: “Deciziile CJUE privind TVA 1970-2014”
***
Chiar daca a fost eliminata din draftul noului cod fiscal (rescris), ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016, merita retinute coordonatele analizei unei tranzactii artificiale, asa cum au fost prezentate in prima varianta a noului cod fiscal (din vara anului 2014):
art. 11
(2) In cazul in care tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic ?i care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obi?nuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.
(4) In sensul aplicarii prevederilor alin.(2) referitoare la tranzactiile transfrontaliere sau seria de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale se vor lua in considerare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere se deruleaza intr-o maniera care in mod normal nu ar fi utilizata in cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile;
b)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere include elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc;
c)tranzactiile transfrontaliere incheiate sunt circulare ca natura;
d)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere conduce la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau in fluxurile sale de numerar;
e)profitul preconizat inainte de impozitare este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate;
f)scopul unei tranzactii transfrontaliere sau al unei serii de tranzactii transfrontaliere consta in evitarea impozitarii in cazul in care, indiferent de orice intentii subiective ale contribuabilului, el eludeaza obiectul, spiritul ?i scopul dispozitiilor fiscale care s-ar aplica in mod normal;
g)un anumit scop este considerat a fi esential in cazul in care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzactiei sau seriei de tranzactii pare cel mult neglijabil, avand in vedere toate circumstantele cazului;
h)daca o tranzactie transfrontaliera sau o serie de tranzactii transfrontaliere a condus la un avantaj fiscal, se compara valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand in vedere aceste tranzactii, cu valoarea pe care acelasi contribuabil ar datora-o in aceleasi circumstante in absenta tranzactiei/tranzactiilor transfrontaliere. In acest context, se analizeaza daca apare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
(i) o suma nu este inclusa in baza de impozitare;
(ii) contribuabilul beneficiaza de o deducere;
(iii) s-a inregistrat o pierdere fiscala;
(iv) nu este datorat niciun impozit retinut la sursa;
(v) impozitul platit in strainatate este compensat.
Lucrarea lui Luc de Boer face o "analiza pe text" a jurisprudentei Curtii de Justitie a U.E. in chestiuni de abuz de drept / evaziune fiscala / TVA si unele impozite directe. (Emsland Stärke, Halifax; Marks & Spencer, Cadbury Schweppes)
In noul cod fiscal (rescris) (in vigoare de la 1 ianuarie 2016), regasim urmatorul text la art. 11, alin. (10):
In domeniul TVA si al accizelor, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala sau de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale, autoritatile fiscale ?i alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii.
Odata in plus “gasim” necesara lectura acestui eseu privind abuzul de drept in domeniul TVA si in chestiuni de evaziune fiscala.
Sau daca vreti, ca o lectura suplimentara obligatorie !
Evident, alaturi de DEX-ul fiscal aferent: “Deciziile CJUE privind TVA 1970-2014”
***
Chiar daca a fost eliminata din draftul noului cod fiscal (rescris), ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016, merita retinute coordonatele analizei unei tranzactii artificiale, asa cum au fost prezentate in prima varianta a noului cod fiscal (din vara anului 2014):
art. 11
(2) In cazul in care tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic ?i care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obi?nuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.
(4) In sensul aplicarii prevederilor alin.(2) referitoare la tranzactiile transfrontaliere sau seria de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale se vor lua in considerare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere se deruleaza intr-o maniera care in mod normal nu ar fi utilizata in cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile;
b)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere include elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc;
c)tranzactiile transfrontaliere incheiate sunt circulare ca natura;
d)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere conduce la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau in fluxurile sale de numerar;
e)profitul preconizat inainte de impozitare este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate;
f)scopul unei tranzactii transfrontaliere sau al unei serii de tranzactii transfrontaliere consta in evitarea impozitarii in cazul in care, indiferent de orice intentii subiective ale contribuabilului, el eludeaza obiectul, spiritul ?i scopul dispozitiilor fiscale care s-ar aplica in mod normal;
g)un anumit scop este considerat a fi esential in cazul in care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzactiei sau seriei de tranzactii pare cel mult neglijabil, avand in vedere toate circumstantele cazului;
h)daca o tranzactie transfrontaliera sau o serie de tranzactii transfrontaliere a condus la un avantaj fiscal, se compara valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand in vedere aceste tranzactii, cu valoarea pe care acelasi contribuabil ar datora-o in aceleasi circumstante in absenta tranzactiei/tranzactiilor transfrontaliere. In acest context, se analizeaza daca apare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
(i) o suma nu este inclusa in baza de impozitare;
(ii) contribuabilul beneficiaza de o deducere;
(iii) s-a inregistrat o pierdere fiscala;
(iv) nu este datorat niciun impozit retinut la sursa;
(v) impozitul platit in strainatate este compensat.
Lucrarea lui Luc de Boer face o "analiza pe text" a jurisprudentei Curtii de Justitie a U.E. in chestiuni de abuz de drept / evaziune fiscala / TVA si unele impozite directe. (Emsland Stärke, Halifax; Marks & Spencer, Cadbury Schweppes)
Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei
Ordinul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri nr. 873/2016 (referinţă – art. 91 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1/2005).
Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004 (actualizat 2020)
H.G. nr. 30/2019 privind aprobarea metodologiilor pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, precum şi a Metodologiei de calcul al reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004
Ordinul M.A.D.R. nr. 369/2019 pentru aprobarea compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora
Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei
Ordinul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri nr. 873/2016 (referinţă – art. 91 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1/2005).
Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004 (actualizat 2020)
H.G. nr. 30/2019 privind aprobarea metodologiilor pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, precum şi a Metodologiei de calcul al reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004
Ordinul M.A.D.R. nr. 369/2019 pentru aprobarea compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora
Studiul de caz descris la finalul lucrarii are in vedere o operatiune concreta, cu instrumente moderne de plata, practicata de multi dintre noi, respectiv alimentarea de catre transportatori/utilizatorii finali (F3), prin intermediul cardurilor de carburant puse la dispozitie de intermediari (F2), cu carburant de la statiile de alimentare (F1), in conditiile in care firma F2 nu detine depozite si nici nu face achizitii de la F1. Problematica poate fi extrapolata/generalizata pentru orice alt model de afaceri / scheme de finantare care pastreaza caracteristicile descrierii noastre.
Aparent, avem de-a face cu operatiuni succesive privind livrari de bunuri/carburant pe relatia F1-F2 si F2-F3, pentru care se emit facturi cu TVA, desi F3 achizitioneaza carburantul direct de la pompa (F1). In final, vom observa ca cel afectat este tot(!) utilizatorul final caruia, administratia fiscala ii poate refuza dreptul de deducere a TVA aferenta facturii primite de la intermediar (F2), pe motiv ca F2 in realitate i-a prestat servicii de gestionare credite - operatiune ce constituie prestare de servicii scutita fara drept de deducere. Dar sa nu anticipam...
Incepand cu 1 ianuarie 2020, Directiva TVA a modificat definitia livrarilor succesive(in sensul orientarilor din jurisprudenta CJUE). Noi am inclus in carte un intreg capitol referitor la acest subiect (livrari succesive cu un singur transport intracomunitar) fiind prezentate, si insotite cu ilustratii grafice, hotararile relevante emise de C.J.U.E. Acesta impreuna cu Capitolul I "livrarea de bunuri" vin sa lamureasca momentul cand se considera ca are loc o livrare de bunuri, cand apare dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar. Urmand firul cartii, vom ajunge la "acordarea de credite", capitol care incepe cu prezentarea unei Cauze din 1991, ce analizeaza o situatie inedita din domeniul livrarilor de imobile: antiteza dintre livrarea de bunuri si acordarea de credite! Cardul de carburant, ultimul capitol (intreaga lucrare prezinta -aproape- integral hotarari ale CJUE), care se apropie si de studiul de caz din finalul cartii, ne dezvaluie cum anumite scheme de finantare privind livrarea de bunuri se transforma in prestare de servicii: acordare de credite si managementul lor. Solutia acestei intoarceri de planuri o regasim tot intr-o cauza CJUE, de data recenta...
Studiul de caz descris la finalul lucrarii are in vedere o operatiune concreta, cu instrumente moderne de plata, practicata de multi dintre noi, respectiv alimentarea de catre transportatori/utilizatorii finali (F3), prin intermediul cardurilor de carburant puse la dispozitie de intermediari (F2), cu carburant de la statiile de alimentare (F1), in conditiile in care firma F2 nu detine depozite si nici nu face achizitii de la F1. Problematica poate fi extrapolata/generalizata pentru orice alt model de afaceri / scheme de finantare care pastreaza caracteristicile descrierii noastre.
Aparent, avem de-a face cu operatiuni succesive privind livrari de bunuri/carburant pe relatia F1-F2 si F2-F3, pentru care se emit facturi cu TVA, desi F3 achizitioneaza carburantul direct de la pompa (F1). In final, vom observa ca cel afectat este tot(!) utilizatorul final caruia, administratia fiscala ii poate refuza dreptul de deducere a TVA aferenta facturii primite de la intermediar (F2), pe motiv ca F2 in realitate i-a prestat servicii de gestionare credite - operatiune ce constituie prestare de servicii scutita fara drept de deducere. Dar sa nu anticipam...
Incepand cu 1 ianuarie 2020, Directiva TVA a modificat definitia livrarilor succesive(in sensul orientarilor din jurisprudenta CJUE). Noi am inclus in carte un intreg capitol referitor la acest subiect (livrari succesive cu un singur transport intracomunitar) fiind prezentate, si insotite cu ilustratii grafice, hotararile relevante emise de C.J.U.E. Acesta impreuna cu Capitolul I "livrarea de bunuri" vin sa lamureasca momentul cand se considera ca are loc o livrare de bunuri, cand apare dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar. Urmand firul cartii, vom ajunge la "acordarea de credite", capitol care incepe cu prezentarea unei Cauze din 1991, ce analizeaza o situatie inedita din domeniul livrarilor de imobile: antiteza dintre livrarea de bunuri si acordarea de credite! Cardul de carburant, ultimul capitol (intreaga lucrare prezinta -aproape- integral hotarari ale CJUE), care se apropie si de studiul de caz din finalul cartii, ne dezvaluie cum anumite scheme de finantare privind livrarea de bunuri se transforma in prestare de servicii: acordare de credite si managementul lor. Solutia acestei intoarceri de planuri o regasim tot intr-o cauza CJUE, de data recenta...
Ultimele actualizari:H.G. nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ● Monitorul Oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2021 Legea nr. 298 pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (Monitorul oficial nr. 1293/24.12.2020)
Ultimele actualizari:H.G. nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ● Monitorul Oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2021 Legea nr. 298 pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (Monitorul oficial nr. 1293/24.12.2020)
Lucrarea include 712 decizii ale C.J.U.E.***
Dispozitivul fiecarei Hotarari, urmeaza cuvintelor cheie si/sau articolele din codul nostru fiscal corespundente. Urmeaza apoi descrierea succinta a hotararii, la care s-a adaugat si Analiza cauzei, constransi fiind de dorinta de a va face partasi la intregul proces de gandire al legiuitorului european si in special al Curtii de Justitie a U.E., in vederea stabilirii unei solutii pentru anumite situatii / circumstante, al carei corolar il regasim in dispozitivul hotararii. Motivarea!
In acelasi context, determinati si de invocarea constanta in hotarari recente a unor clasice aparute inainte de aderarea Romaniei la U.E., considerate repere explicative ale unor concepte distincte din domeniul taxei pe valoare adaugata, am ales prezentarea in extenso, in editia de fata, a unora dintre acestea, precum: C-268/1983 D.A. Rompelman, C-97/1990 Lennartz, C-20/1991 Pieter de Jong, C-291/1992 Armbrecht, C-230/1994 Enkler, C-415/1998 Laszlo Bakcsi, C-108/1999 Cantor Fitzgerald etc.
Indexul
Toate deciziile CJUE sunt prezentate in carte in ordinea crescatoare a numarului lor, chiar daca data aparitiei/publicarii hotararii poate diferi.
In Anexa 2 sunt prezentate deciziile Curtii in ordinea alfabetica, generica, a denumirii acestora, urmate de numarul (C-99//201x) si data aparitiei/publicarii acesteia.
Pentru a asigura rigoare si acuratete in rezultatul consultarii, de catre utilizatorul Indexului, autorii au efectuat o analiza atenta a fiecarei decizii in parte, stabilindu-se articolele corespondente din codul nostru fiscal, pana la nivel de alineat sau litera, dupa caz (Anexa 3).
Totodata, au fost desemnate si thesaurs - cuvintele cheie, notiunile autonome din Directiva TVA, pentru fiecare hotarare (Dictionar de termeni - Anexa 4).
Exista situatii cand cele doua consultari pot fi complementare, fiind necesara o interogare dupa ambele criterii (in anexele 3 si 4) pentru a obtine un rezultat cat mai complet.
Lucrarea include 712 decizii ale C.J.U.E.***
Dispozitivul fiecarei Hotarari, urmeaza cuvintelor cheie si/sau articolele din codul nostru fiscal corespundente. Urmeaza apoi descrierea succinta a hotararii, la care s-a adaugat si Analiza cauzei, constransi fiind de dorinta de a va face partasi la intregul proces de gandire al legiuitorului european si in special al Curtii de Justitie a U.E., in vederea stabilirii unei solutii pentru anumite situatii / circumstante, al carei corolar il regasim in dispozitivul hotararii. Motivarea!
In acelasi context, determinati si de invocarea constanta in hotarari recente a unor clasice aparute inainte de aderarea Romaniei la U.E., considerate repere explicative ale unor concepte distincte din domeniul taxei pe valoare adaugata, am ales prezentarea in extenso, in editia de fata, a unora dintre acestea, precum: C-268/1983 D.A. Rompelman, C-97/1990 Lennartz, C-20/1991 Pieter de Jong, C-291/1992 Armbrecht, C-230/1994 Enkler, C-415/1998 Laszlo Bakcsi, C-108/1999 Cantor Fitzgerald etc.
Indexul
Toate deciziile CJUE sunt prezentate in carte in ordinea crescatoare a numarului lor, chiar daca data aparitiei/publicarii hotararii poate diferi.
In Anexa 2 sunt prezentate deciziile Curtii in ordinea alfabetica, generica, a denumirii acestora, urmate de numarul (C-99//201x) si data aparitiei/publicarii acesteia.
Pentru a asigura rigoare si acuratete in rezultatul consultarii, de catre utilizatorul Indexului, autorii au efectuat o analiza atenta a fiecarei decizii in parte, stabilindu-se articolele corespondente din codul nostru fiscal, pana la nivel de alineat sau litera, dupa caz (Anexa 3).
Totodata, au fost desemnate si thesaurs - cuvintele cheie, notiunile autonome din Directiva TVA, pentru fiecare hotarare (Dictionar de termeni - Anexa 4).
Exista situatii cand cele doua consultari pot fi complementare, fiind necesara o interogare dupa ambele criterii (in anexele 3 si 4) pentru a obtine un rezultat cat mai complet.
“Stia sau ar fi trebuit sa stie de legatura cu frauda?”
Prima parte a lucrarii include textul integral al deciziilor CJUE relevante privind testul Kittel; dintre acestea, cele aparute in ultima perioada si prezentate pe platforma online http://eur-lex.europa.eu sunt exclusiv in limba de origine (bulgara sau maghiara) si cea franceza.
***
Partea a doua prezinta un numar de sase cauze solutionate la instante din Marea Britanie avand ca obiect principiul Kittel: persoana care solicita rambursarea TVA stia sau ar fi trebuit sa stie de existenta unei fraude pe lantul de aprovizionare? Tema este cu atat mai actuala, cu cat, incepand cu 1 ianuarie 2018, codul nostru fiscal a preluat elemente din common law.
In sectiunea dedicata legislatiei interne, sunt prezentate cateva decizii ale Curtii Constitutionale care subliniaza apartenenta expresiei dincolo de orice indoiala rezonbila la jurisprudenta CEDO si a sistemului de drept anglo-saxon.
Or, noutatea din codul nostru fiscal, are in vedere chiar acest subiect:
“Art. 297 (8) Organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA daca, dupa administrarea mijloacelor de proba prevazute de lege, pot demonstra dincolo de orice indoiala ca persoana impozabila stia sau ar fi trebuit sa stie ca operatiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda privind TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari.”
“Stia sau ar fi trebuit sa stie de legatura cu frauda?”
Prima parte a lucrarii include textul integral al deciziilor CJUE relevante privind testul Kittel; dintre acestea, cele aparute in ultima perioada si prezentate pe platforma online http://eur-lex.europa.eu sunt exclusiv in limba de origine (bulgara sau maghiara) si cea franceza.
***
Partea a doua prezinta un numar de sase cauze solutionate la instante din Marea Britanie avand ca obiect principiul Kittel: persoana care solicita rambursarea TVA stia sau ar fi trebuit sa stie de existenta unei fraude pe lantul de aprovizionare? Tema este cu atat mai actuala, cu cat, incepand cu 1 ianuarie 2018, codul nostru fiscal a preluat elemente din common law.
In sectiunea dedicata legislatiei interne, sunt prezentate cateva decizii ale Curtii Constitutionale care subliniaza apartenenta expresiei dincolo de orice indoiala rezonbila la jurisprudenta CEDO si a sistemului de drept anglo-saxon.
Or, noutatea din codul nostru fiscal, are in vedere chiar acest subiect:
“Art. 297 (8) Organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA daca, dupa administrarea mijloacelor de proba prevazute de lege, pot demonstra dincolo de orice indoiala ca persoana impozabila stia sau ar fi trebuit sa stie ca operatiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda privind TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari.”
Propunere de Directivă (în vigoare de la 01.01.2022) privind unele obligaţii ale prestatorilor de servicii de plată (pentru prevenirea fraudei TVA în sectorul comerțului electronic)
DIRECTIVA (UE) 2017/1371 din 06.07.2019 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (înlocuieşte Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene)
Regulamentul (UE) nr. 904/2010- Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA (cu modificările în vigoare de la 1 ianuarie 2021)
DIRECTIVA (CE) 2006/112 privind sistemul comun al TVA (cu modificările în vigoare de la 1 ianuarie 2021)
Regulamentul (UE) nr. 282/2011 + Reg (UE) nr. 2026/2019 (în vigoare de la 1 ianuarie 2021) - cu articolele atasate la textul Directivei.
Propunere de Directivă (în vigoare de la 01.01.2022) privind unele obligaţii ale prestatorilor de servicii de plată (pentru prevenirea fraudei TVA în sectorul comerțului electronic)
DIRECTIVA (UE) 2017/1371 din 06.07.2019 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (înlocuieşte Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene)
Regulamentul (UE) nr. 904/2010- Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA (cu modificările în vigoare de la 1 ianuarie 2021)
DIRECTIVA (CE) 2006/112 privind sistemul comun al TVA (cu modificările în vigoare de la 1 ianuarie 2021)
Regulamentul (UE) nr. 282/2011 + Reg (UE) nr. 2026/2019 (în vigoare de la 1 ianuarie 2021) - cu articolele atasate la textul Directivei.
Legislaţie internă (OUG nr. 119/2006 - aplicarea unor regulamente comunitare)
Legislaţie UE:
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – sinteza
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – integral
REG 665/2014 (ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială)
Legislaţie internă (OUG nr. 119/2006 - aplicarea unor regulamente comunitare)
Legislaţie UE:
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – sinteza
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – integral
REG 665/2014 (ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială)
Abuzul de drept, asa cum este definit in codul nostru fiscal - ultima teza a art. 11 alin. (12) - preia, de fapt, un paragraf din Cauza Halifax (v. pag. 326 din “Multinationale…”). La pag. 328-330 din “Multinationale…” este prezentat un alt caz (asemanator) din Portugalia, de data recenta, prin care se combate un astfel de comportament.
De fapt, intregul capitol “Abuzul de drept si tranzactiile artificiale in U.E.” din cartea amintita mai sus, constituie un indrumar pentru cei interesati sa demonstreze, sa documenteze sau sa combata abuzul de drept, fiind prezentate punctele de vedere ale partilor, punându-se accentul pe descrierea legaturilor personale si comerciale, pe detalierea elementelor obiective si subiective, pe analiza “unicului scop”, pe surprinderea altor legaturi de natura juridica, economica, functionala, geografica sau indicii care pot dovedi existenta unor intelegeri, coordonari deliberate, intentionate intre persoanele implicate, in scopul savârsirii abuzului de drept. Textul in sine, poate fi preluat si invocat ca atare, fiind mentionate cauza (CJUE) dar si paragraful din cadrul acesteia (in traducerea autorului). Practica abuziva, motivele comerciale valabile, tranzactiile artificiale sunt alte subiecte tratate aici.
Abuzul de drept, asa cum este definit in codul nostru fiscal - ultima teza a art. 11 alin. (12) - preia, de fapt, un paragraf din Cauza Halifax (v. pag. 326 din “Multinationale…”). La pag. 328-330 din “Multinationale…” este prezentat un alt caz (asemanator) din Portugalia, de data recenta, prin care se combate un astfel de comportament.
De fapt, intregul capitol “Abuzul de drept si tranzactiile artificiale in U.E.” din cartea amintita mai sus, constituie un indrumar pentru cei interesati sa demonstreze, sa documenteze sau sa combata abuzul de drept, fiind prezentate punctele de vedere ale partilor, punându-se accentul pe descrierea legaturilor personale si comerciale, pe detalierea elementelor obiective si subiective, pe analiza “unicului scop”, pe surprinderea altor legaturi de natura juridica, economica, functionala, geografica sau indicii care pot dovedi existenta unor intelegeri, coordonari deliberate, intentionate intre persoanele implicate, in scopul savârsirii abuzului de drept. Textul in sine, poate fi preluat si invocat ca atare, fiind mentionate cauza (CJUE) dar si paragraful din cadrul acesteia (in traducerea autorului). Practica abuziva, motivele comerciale valabile, tranzactiile artificiale sunt alte subiecte tratate aici.
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Ordinul ONPCSB nr. 208/2020 pentru aprobarea modelului și conținutului unui formular tipizat
Regulament BNR nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Regulamentul ASF nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
Jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie
Legea nr. 420/2006 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005
DIRECTIVA (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului
Rezoluţia Parlamentului European privind crima organizată, corupție și spălarea de bani
DIRECTIVA 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE
DECIZIA-CADRU 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea
Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Ordinul ONPCSB nr. 208/2020 pentru aprobarea modelului și conținutului unui formular tipizat
Regulament BNR nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Regulamentul ASF nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
Jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie
Legea nr. 420/2006 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005
DIRECTIVA (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului
Rezoluţia Parlamentului European privind crima organizată, corupție și spălarea de bani
DIRECTIVA 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE
DECIZIA-CADRU 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea
Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a vă oferi cea mai relevantă experiență, amintindu-vă preferințele și repetând vizitele. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu utilizarea acestora.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului web. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.
Orice cookie-uri care ar putea să nu fie deosebit de necesare pentru funcționarea site-ului web și sunt utilizate în mod special pentru a colecta date personale ale utilizatorilor prin analize, reclame, alte conținuturi încorporate sunt denumite cookie-uri inutile. Este obligatoriu să obțineți consimțământul utilizatorului înainte de a rula aceste cookie-uri pe site-ul dvs. web.
