Produse Digitale

In noul cod fiscal (rescris) (in vigoare de la 1 ianuarie 2016), regasim urmatorul text la art. 11, alin. (10):   In domeniul TVA si al accizelor, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala sau de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale, autoritatile fiscale ?i alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii. Odata in plus “gasim” necesara lectura acestui eseu privind abuzul de drept in domeniul TVA si in chestiuni de evaziune fiscala. Sau daca vreti, ca o lectura suplimentara obligatorie ! Evident, alaturi de DEX-ul fiscal aferent: “Deciziile CJUE privind TVA 1970-2014” *** Chiar daca a fost eliminata din draftul noului cod fiscal (rescris), ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016, merita retinute coordonatele analizei unei tranzactii artificiale, asa cum au fost prezentate in prima varianta a noului cod fiscal (din vara anului 2014): art. 11 (2) In cazul in care tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.   (3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic ?i care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obi?nuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.    (4) In sensul aplicarii prevederilor alin.(2) referitoare la tranzactiile transfrontaliere sau seria de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale se vor lua in considerare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

1. a)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere se deruleaza intr-o maniera care in mod normal nu ar fi utilizata in cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile;
2. b)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere include elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc;
3. c)tranzactiile transfrontaliere incheiate sunt circulare ca natura;
4. d)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere conduce la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau in fluxurile sale de numerar;
5. e)profitul preconizat inainte de impozitare este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate;
6. f)scopul unei tranzactii transfrontaliere sau al unei serii de tranzactii transfrontaliere consta in evitarea impozitarii in cazul in care, indiferent de orice intentii subiective ale contribuabilului, el eludeaza obiectul, spiritul ?i scopul dispozitiilor fiscale care s-ar aplica in mod normal;
7. g)un anumit scop este considerat a fi esential in cazul in care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzactiei sau seriei de tranzactii pare cel mult neglijabil, avand in vedere toate circumstantele cazului;
8. h)daca o tranzactie transfrontaliera sau o serie de tranzactii transfrontaliere a condus la un avantaj fiscal, se compara valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand in vedere aceste tranzactii, cu valoarea pe care acelasi contribuabil ar datora-o in aceleasi circumstante in absenta tranzactiei/tranzactiilor transfrontaliere. In acest context, se analizeaza daca apare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

(i) o suma nu este inclusa in baza de impozitare; (ii) contribuabilul beneficiaza de o deducere; (iii) s-a inregistrat o pierdere fiscala; (iv) nu este datorat niciun impozit retinut la sursa; (v) impozitul platit in strainatate este compensat.   Lucrarea lui Luc de Boer face o "analiza pe text" a jurisprudentei Curtii de Justitie a U.E.  in chestiuni de abuz de drept / evaziune fiscala / TVA si unele impozite directe. (Emsland Stärke, Halifax; Marks & Spencer, Cadbury Schweppes)

Contine urmatoarele:

• Amnistia fiscala (O.G. 6/2019)
• Esalonarea la plata pentru obligaţii fiscale datorate dupa data declararii starii de urgenta (OUG 181/2020 + Ord 3896/2020)

Studiul de caz descris la finalul lucrarii are in vedere o operatiune concreta, cu instrumente moderne de plata, practicata de multi dintre noi, respectiv alimentarea de catre transportatori/utilizatorii finali (F3), prin intermediul cardurilor de carburant puse la dispozitie de intermediari (F2), cu carburant de la statiile de alimentare (F1), in conditiile in care firma F2 nu detine depozite si nici nu face achizitii de la F1. Problematica poate fi extrapolata/generalizata pentru orice alt model de afaceri / scheme de finantare care pastreaza caracteristicile descrierii noastre. Aparent, avem de-a face cu operatiuni succesive privind livrari de bunuri/carburant pe relatia F1-F2 si F2-F3, pentru care se emit facturi cu TVA, desi F3 achizitioneaza carburantul direct de la pompa (F1). In final, vom observa ca cel afectat este tot(!) utilizatorul final caruia, administratia fiscala ii poate refuza dreptul de deducere a TVA aferenta facturii primite de la intermediar (F2), pe motiv ca F2 in realitate i-a prestat servicii de gestionare credite - operatiune ce constituie prestare de servicii scutita fara drept de deducere. Dar sa nu anticipam... Incepand cu 1 ianuarie 2020, Directiva TVA a modificat definitia livrarilor succesive(in sensul orientarilor din jurisprudenta CJUE). Noi am inclus in carte un intreg capitol referitor la acest subiect (livrari succesive cu un singur transport intracomunitar) fiind prezentate, si insotite cu ilustratii grafice, hotararile relevante emise de C.J.U.E. Acesta impreuna cu Capitolul I "livrarea de bunuri" vin sa lamureasca momentul cand se considera ca are loc o livrare de bunuri, cand apare dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar. Urmand firul cartii, vom ajunge la "acordarea de credite", capitol care incepe cu prezentarea unei Cauze din 1991, ce analizeaza o situatie inedita din domeniul livrarilor de imobile: antiteza dintre livrarea de bunuri si acordarea de credite! Cardul de carburant, ultimul capitol (intreaga lucrare prezinta -aproape- integral hotarari ale CJUE), care se apropie si de studiul de caz din finalul cartii,  ne dezvaluie cum anumite scheme de finantare privind livrarea de bunuri se transforma in prestare de servicii: acordare de credite si managementul lor. Solutia acestei intoarceri de planuri o regasim tot intr-o cauza CJUE, de data recenta...