- Ultimele actualizari: O.U.G. nr. 36/2021 , Legea nr. 138/2021, O.U.G. nr. 37/2021, OMPPS nr. 214/2021
- Legislatia secundara:
- Garantarea a cinci salarii medii brute/salariat,în cazul angajatorilor intraţi în insolvenţă, actualizat 2021
- Telemunca, actualizat 2021
- Ucenicie – Zilieri
- Detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale (Legea 16/2017 + Norme), actualizat 2021
- Protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate (Legea 156/2000), actualizat 2021
- Angajarea/detaşarea străinilor din ţări terţe pe teritoriul României (OG 25/2014), actualizat 2021
- Masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul SARS-CoV-2 (OUG 132/10.08.2020, actualizat iunie 2021)
Textul Codului Muncii contine adnotari si/sau comentarii din ultimele decizii C.C., I.C.C.J sau CJUE:
- Suspendarea contractului de munca obligatorie, numai in cazul functionarilor publici (v. art. 50),
- Pe perioada concedierii (constatata ulterior ca fiind nelegala) lucratorul mai are dreptul la concediu anual pl?tit de la primul angajator, daca lucratorul a ocupat, pe aceasta perioada, un alt loc de munca? (art. 58 – decizie CJUE),
- Temeiurile raspunderii civile contractuale care caracterizeaza raspunderea patrimoniala a salariatului impun atat repararea prejudiciului efectiv, cat si a beneficiului nerealizat. (art. 254),
- Stipularea clauzei penale în contractul individual de munca, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si în legatura cu munca sa (art. 254), etc
- Ultimele actualizari: O.U.G. nr. 36/2021 , Legea nr. 138/2021, O.U.G. nr. 37/2021, OMPPS nr. 214/2021
- Legislatia secundara:
- Garantarea a cinci salarii medii brute/salariat,în cazul angajatorilor intraţi în insolvenţă, actualizat 2021
- Telemunca, actualizat 2021
- Ucenicie – Zilieri
- Detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale (Legea 16/2017 + Norme), actualizat 2021
- Protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate (Legea 156/2000), actualizat 2021
- Angajarea/detaşarea străinilor din ţări terţe pe teritoriul României (OG 25/2014), actualizat 2021
- Masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul SARS-CoV-2 (OUG 132/10.08.2020, actualizat iunie 2021)
Textul Codului Muncii contine adnotari si/sau comentarii din ultimele decizii C.C., I.C.C.J sau CJUE:
- Suspendarea contractului de munca obligatorie, numai in cazul functionarilor publici (v. art. 50),
- Pe perioada concedierii (constatata ulterior ca fiind nelegala) lucratorul mai are dreptul la concediu anual pl?tit de la primul angajator, daca lucratorul a ocupat, pe aceasta perioada, un alt loc de munca? (art. 58 – decizie CJUE),
- Temeiurile raspunderii civile contractuale care caracterizeaza raspunderea patrimoniala a salariatului impun atat repararea prejudiciului efectiv, cat si a beneficiului nerealizat. (art. 254),
- Stipularea clauzei penale în contractul individual de munca, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si în legatura cu munca sa (art. 254), etc
Include:
- Legea nr. 102/02.07.2020 pentru modificarea si completarea Legii societatilor nr. 31/1990
- Legea nr. 173/2020 privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale în activitatea economica
Include:
- Legea nr. 102/02.07.2020 pentru modificarea si completarea Legii societatilor nr. 31/1990
- Legea nr. 173/2020 privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale în activitatea economica
Actualizari fata de editia I:
Legea nr. 32/2020, H.G. nr. 284/2020, H.G. nr. 340/2020, Legea nr. 54/2020, Legea nr. 68/2020, Legea nr. 104/2020, Legea nr. 131/2020, Legea nr. 153/2020;
- Recalcularea impozitului specific pentru anul 2020 (OUG 48/2020 + OUG 99/2020)
Legislatie secundara:
- Modificari la regimul TVA aplicabil serviciilor de transport international si intracomunitar (art. 294)
- OMFP nr. 2148/2020 privind modificarea si completarea Instruc?iunilor… aprobate prin OMFP nr. 103/2016 (M. Oficial nr. 628 din 17 iulie 2020)
Jurisprudenta C.C.:
- Stabilirea impozitului pe cladiri in cazul nereevaluarii acestora (art. 460) sau posibilitatea stabilirii diferentiate a taxelor locale in cadrul aceleia?i localitati (periferie, centru etc) (art. 489)
- Pretinsul tratament discriminatoriu al persoanelor care lucreaza in domeniul IT (art. 60)
Jurisprunden?a CJUE 2020 (art. 330 – corectarea facturilor):
- Corectarea unor facturi care au facut obiectul inspec?iei fiscale, necontestata în termenul legal, dar corectat? ulterior, in termenul legal de prescriptie, etc.
----------
Alaturi de legislatia secundara (OMFP, OPANAF) actualizata, lucrarea contine, in format grafic sui-generis, 11 modificari aduse in cursul anului 2019 (legi si O.U.G.), inclusiv O.G. nr. 6/31.01.2020 pentru anul 2020. Totodata, pe langa extrase din decizii relevante ale CC, ICCJ sau CJUE, am adaugat, printre altele si comentarii sau exemple legate de :
- Dobanzi si plati echivalente din punct de vedere economic cu dobanzile (OECD – BEPS – action 4) / art. 401
- Tichetele cadou: venituri salariale sau venituri din alte surse? (art 76)
- Diurna externa sau venituri din salarii sau asimilate salariilor (art 76 (2) s) – Curtea de Apel Oradea / 2019
- Dobanzile aferente unui contract de imprumut incheiat intre firma din RO si firma mama dintr-un SM, transformate in capital social sunt scutite in conformitate cu art. 229 (1) g) CF? vezi exemplul de la nota de subsol de la art. 259 (1)
- Darea in plataa unui imobil la cativa ani de la data finalizarii (intocmirii PV de receptie)– art. 270
- Pentru trimiterile din Codul fiscal (2020) la Regulamentul UE nr. 282/2011, puteti consulta „Directivele europene privind TVA si normele de aplicare. 2019 2021” www.confisc.ro
In final, la volumul I, va propunem cateva indicii pentru a va acomodacu ceea ce a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2020 pentru toate statele membre ale U.E., respectiv neutralizarea efectelor fiscale generate de tratamentul neuniform al structurilor cu filiale(sic!).
Pe scurt, daca vreti, un echivalent al tratamentului “in oglinda” de la impozitul indirect (TVA) aplicat impozitelor directe in cazul multina?ionalelor (care nu inseamna neaparat firme straine!).
Daca la TVA, o L-IC trebuie sa aiba in coresponden?a o A-IC, la impozitul pe profit o cheltuiala deductibila inregistrata intr-o parte (dobanda la un imprumut, de ex.), trebuie sa genereze un venit impozabil in partea cealalta. Obiectivul final: stoparea, pe cat se poate, a migrarii profiturilor fara a fi impozitate. Ase vedea, in acest sens, si modificarile aduse Titlului X din Codul de Procedura Fiscala.
Actualizari fata de editia I:
Legea nr. 32/2020, H.G. nr. 284/2020, H.G. nr. 340/2020, Legea nr. 54/2020, Legea nr. 68/2020, Legea nr. 104/2020, Legea nr. 131/2020, Legea nr. 153/2020;
- Recalcularea impozitului specific pentru anul 2020 (OUG 48/2020 + OUG 99/2020)
Legislatie secundara:
- Modificari la regimul TVA aplicabil serviciilor de transport international si intracomunitar (art. 294)
- OMFP nr. 2148/2020 privind modificarea si completarea Instruc?iunilor… aprobate prin OMFP nr. 103/2016 (M. Oficial nr. 628 din 17 iulie 2020)
Jurisprudenta C.C.:
- Stabilirea impozitului pe cladiri in cazul nereevaluarii acestora (art. 460) sau posibilitatea stabilirii diferentiate a taxelor locale in cadrul aceleia?i localitati (periferie, centru etc) (art. 489)
- Pretinsul tratament discriminatoriu al persoanelor care lucreaza in domeniul IT (art. 60)
Jurisprunden?a CJUE 2020 (art. 330 – corectarea facturilor):
- Corectarea unor facturi care au facut obiectul inspec?iei fiscale, necontestata în termenul legal, dar corectat? ulterior, in termenul legal de prescriptie, etc.
----------
Alaturi de legislatia secundara (OMFP, OPANAF) actualizata, lucrarea contine, in format grafic sui-generis, 11 modificari aduse in cursul anului 2019 (legi si O.U.G.), inclusiv O.G. nr. 6/31.01.2020 pentru anul 2020. Totodata, pe langa extrase din decizii relevante ale CC, ICCJ sau CJUE, am adaugat, printre altele si comentarii sau exemple legate de :
- Dobanzi si plati echivalente din punct de vedere economic cu dobanzile (OECD – BEPS – action 4) / art. 401
- Tichetele cadou: venituri salariale sau venituri din alte surse? (art 76)
- Diurna externa sau venituri din salarii sau asimilate salariilor (art 76 (2) s) – Curtea de Apel Oradea / 2019
- Dobanzile aferente unui contract de imprumut incheiat intre firma din RO si firma mama dintr-un SM, transformate in capital social sunt scutite in conformitate cu art. 229 (1) g) CF? vezi exemplul de la nota de subsol de la art. 259 (1)
- Darea in plataa unui imobil la cativa ani de la data finalizarii (intocmirii PV de receptie)– art. 270
- Pentru trimiterile din Codul fiscal (2020) la Regulamentul UE nr. 282/2011, puteti consulta „Directivele europene privind TVA si normele de aplicare. 2019 2021” www.confisc.ro
In final, la volumul I, va propunem cateva indicii pentru a va acomodacu ceea ce a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2020 pentru toate statele membre ale U.E., respectiv neutralizarea efectelor fiscale generate de tratamentul neuniform al structurilor cu filiale(sic!).
Pe scurt, daca vreti, un echivalent al tratamentului “in oglinda” de la impozitul indirect (TVA) aplicat impozitelor directe in cazul multina?ionalelor (care nu inseamna neaparat firme straine!).
Daca la TVA, o L-IC trebuie sa aiba in coresponden?a o A-IC, la impozitul pe profit o cheltuiala deductibila inregistrata intr-o parte (dobanda la un imprumut, de ex.), trebuie sa genereze un venit impozabil in partea cealalta. Obiectivul final: stoparea, pe cat se poate, a migrarii profiturilor fara a fi impozitate. Ase vedea, in acest sens, si modificarile aduse Titlului X din Codul de Procedura Fiscala.
Noua editie a Codului de Procedura Fiscala 2018-20120 (cod+instructiuni) prezinta grafic, ultimele modificari aparute pana la data de 15 februarie 2020: Legea 129/18 iulie 2019, O.G. nr.19 / 25 august 2019 si O.G. nr. 5/31 ianuarie 2020
Sunt incluse
- modificarile survenite asupra legislatiei secundare (OMFP, OPANAF).
- decizii ale C.C. prin care sunt declarate neconstitutionale unele articole din CPF, decizii CJUE aplicabile CPF, decizii ale I.C.C.J., comentarii etc.
Noua editie a Codului de Procedura Fiscala 2018-20120 (cod+instructiuni) prezinta grafic, ultimele modificari aparute pana la data de 15 februarie 2020: Legea 129/18 iulie 2019, O.G. nr.19 / 25 august 2019 si O.G. nr. 5/31 ianuarie 2020
Sunt incluse
- modificarile survenite asupra legislatiei secundare (OMFP, OPANAF).
- decizii ale C.C. prin care sunt declarate neconstitutionale unele articole din CPF, decizii CJUE aplicabile CPF, decizii ale I.C.C.J., comentarii etc.
Include si: legislatia interna + directiva UE + index tematic
refuzul majorarii salariale prin transferul la alta societate - indemnizatie pentru concediere abuziva - utilizarea abuziva a contractelor de munca pe durata determinata succesive - aplicarea unor conventii colective diferite ca urmare a transferului intreprinderii - Rezilierea contractului de munca de catre angajat - despagubire aferenta concediului pentru perioada de preaviz - pastrarea conditiilor de munca in cazul unui transfer de intreprindere - evitarea caracterului abuziv al concedierilor / al societatii-mama – etc
Include si: legislatia interna + directiva UE + index tematic
refuzul majorarii salariale prin transferul la alta societate - indemnizatie pentru concediere abuziva - utilizarea abuziva a contractelor de munca pe durata determinata succesive - aplicarea unor conventii colective diferite ca urmare a transferului intreprinderii - Rezilierea contractului de munca de catre angajat - despagubire aferenta concediului pentru perioada de preaviz - pastrarea conditiilor de munca in cazul unui transfer de intreprindere - evitarea caracterului abuziv al concedierilor / al societatii-mama – etc
In noul cod fiscal (rescris) (in vigoare de la 1 ianuarie 2016), regasim urmatorul text la art. 11, alin. (10):
In domeniul TVA si al accizelor, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala sau de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale, autoritatile fiscale ?i alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii.
Odata in plus “gasim” necesara lectura acestui eseu privind abuzul de drept in domeniul TVA si in chestiuni de evaziune fiscala.
Sau daca vreti, ca o lectura suplimentara obligatorie !
Evident, alaturi de DEX-ul fiscal aferent: “Deciziile CJUE privind TVA 1970-2014”
***
Chiar daca a fost eliminata din draftul noului cod fiscal (rescris), ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016, merita retinute coordonatele analizei unei tranzactii artificiale, asa cum au fost prezentate in prima varianta a noului cod fiscal (din vara anului 2014):
art. 11
(2) In cazul in care tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic ?i care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obi?nuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.
(4) In sensul aplicarii prevederilor alin.(2) referitoare la tranzactiile transfrontaliere sau seria de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale se vor lua in considerare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere se deruleaza intr-o maniera care in mod normal nu ar fi utilizata in cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile;
b)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere include elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc;
c)tranzactiile transfrontaliere incheiate sunt circulare ca natura;
d)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere conduce la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau in fluxurile sale de numerar;
e)profitul preconizat inainte de impozitare este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate;
f)scopul unei tranzactii transfrontaliere sau al unei serii de tranzactii transfrontaliere consta in evitarea impozitarii in cazul in care, indiferent de orice intentii subiective ale contribuabilului, el eludeaza obiectul, spiritul ?i scopul dispozitiilor fiscale care s-ar aplica in mod normal;
g)un anumit scop este considerat a fi esential in cazul in care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzactiei sau seriei de tranzactii pare cel mult neglijabil, avand in vedere toate circumstantele cazului;
h)daca o tranzactie transfrontaliera sau o serie de tranzactii transfrontaliere a condus la un avantaj fiscal, se compara valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand in vedere aceste tranzactii, cu valoarea pe care acelasi contribuabil ar datora-o in aceleasi circumstante in absenta tranzactiei/tranzactiilor transfrontaliere. In acest context, se analizeaza daca apare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
(i) o suma nu este inclusa in baza de impozitare;
(ii) contribuabilul beneficiaza de o deducere;
(iii) s-a inregistrat o pierdere fiscala;
(iv) nu este datorat niciun impozit retinut la sursa;
(v) impozitul platit in strainatate este compensat.
Lucrarea lui Luc de Boer face o "analiza pe text" a jurisprudentei Curtii de Justitie a U.E. in chestiuni de abuz de drept / evaziune fiscala / TVA si unele impozite directe. (Emsland Stärke, Halifax; Marks & Spencer, Cadbury Schweppes)
In noul cod fiscal (rescris) (in vigoare de la 1 ianuarie 2016), regasim urmatorul text la art. 11, alin. (10):
In domeniul TVA si al accizelor, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala sau de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale, autoritatile fiscale ?i alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii.
Odata in plus “gasim” necesara lectura acestui eseu privind abuzul de drept in domeniul TVA si in chestiuni de evaziune fiscala.
Sau daca vreti, ca o lectura suplimentara obligatorie !
Evident, alaturi de DEX-ul fiscal aferent: “Deciziile CJUE privind TVA 1970-2014”
***
Chiar daca a fost eliminata din draftul noului cod fiscal (rescris), ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016, merita retinute coordonatele analizei unei tranzactii artificiale, asa cum au fost prezentate in prima varianta a noului cod fiscal (din vara anului 2014):
art. 11
(2) In cazul in care tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic ?i care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obi?nuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.
(4) In sensul aplicarii prevederilor alin.(2) referitoare la tranzactiile transfrontaliere sau seria de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale se vor lua in considerare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere se deruleaza intr-o maniera care in mod normal nu ar fi utilizata in cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile;
b)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere include elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc;
c)tranzactiile transfrontaliere incheiate sunt circulare ca natura;
d)tranzactia transfrontaliera sau seria de tranzactii transfrontaliere conduce la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau in fluxurile sale de numerar;
e)profitul preconizat inainte de impozitare este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate;
f)scopul unei tranzactii transfrontaliere sau al unei serii de tranzactii transfrontaliere consta in evitarea impozitarii in cazul in care, indiferent de orice intentii subiective ale contribuabilului, el eludeaza obiectul, spiritul ?i scopul dispozitiilor fiscale care s-ar aplica in mod normal;
g)un anumit scop este considerat a fi esential in cazul in care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzactiei sau seriei de tranzactii pare cel mult neglijabil, avand in vedere toate circumstantele cazului;
h)daca o tranzactie transfrontaliera sau o serie de tranzactii transfrontaliere a condus la un avantaj fiscal, se compara valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand in vedere aceste tranzactii, cu valoarea pe care acelasi contribuabil ar datora-o in aceleasi circumstante in absenta tranzactiei/tranzactiilor transfrontaliere. In acest context, se analizeaza daca apare una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
(i) o suma nu este inclusa in baza de impozitare;
(ii) contribuabilul beneficiaza de o deducere;
(iii) s-a inregistrat o pierdere fiscala;
(iv) nu este datorat niciun impozit retinut la sursa;
(v) impozitul platit in strainatate este compensat.
Lucrarea lui Luc de Boer face o "analiza pe text" a jurisprudentei Curtii de Justitie a U.E. in chestiuni de abuz de drept / evaziune fiscala / TVA si unele impozite directe. (Emsland Stärke, Halifax; Marks & Spencer, Cadbury Schweppes)
Studiul de caz descris la finalul lucrarii are in vedere o operatiune concreta, cu instrumente moderne de plata, practicata de multi dintre noi, respectiv alimentarea de catre transportatori/utilizatorii finali (F3), prin intermediul cardurilor de carburant puse la dispozitie de intermediari (F2), cu carburant de la statiile de alimentare (F1), in conditiile in care firma F2 nu detine depozite si nici nu face achizitii de la F1. Problematica poate fi extrapolata/generalizata pentru orice alt model de afaceri / scheme de finantare care pastreaza caracteristicile descrierii noastre.
Aparent, avem de-a face cu operatiuni succesive privind livrari de bunuri/carburant pe relatia F1-F2 si F2-F3, pentru care se emit facturi cu TVA, desi F3 achizitioneaza carburantul direct de la pompa (F1). In final, vom observa ca cel afectat este tot(!) utilizatorul final caruia, administratia fiscala ii poate refuza dreptul de deducere a TVA aferenta facturii primite de la intermediar (F2), pe motiv ca F2 in realitate i-a prestat servicii de gestionare credite - operatiune ce constituie prestare de servicii scutita fara drept de deducere. Dar sa nu anticipam...
Incepand cu 1 ianuarie 2020, Directiva TVA a modificat definitia livrarilor succesive(in sensul orientarilor din jurisprudenta CJUE). Noi am inclus in carte un intreg capitol referitor la acest subiect (livrari succesive cu un singur transport intracomunitar) fiind prezentate, si insotite cu ilustratii grafice, hotararile relevante emise de C.J.U.E. Acesta impreuna cu Capitolul I "livrarea de bunuri" vin sa lamureasca momentul cand se considera ca are loc o livrare de bunuri, cand apare dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar. Urmand firul cartii, vom ajunge la "acordarea de credite", capitol care incepe cu prezentarea unei Cauze din 1991, ce analizeaza o situatie inedita din domeniul livrarilor de imobile: antiteza dintre livrarea de bunuri si acordarea de credite! Cardul de carburant, ultimul capitol (intreaga lucrare prezinta -aproape- integral hotarari ale CJUE), care se apropie si de studiul de caz din finalul cartii, ne dezvaluie cum anumite scheme de finantare privind livrarea de bunuri se transforma in prestare de servicii: acordare de credite si managementul lor. Solutia acestei intoarceri de planuri o regasim tot intr-o cauza CJUE, de data recenta...
Studiul de caz descris la finalul lucrarii are in vedere o operatiune concreta, cu instrumente moderne de plata, practicata de multi dintre noi, respectiv alimentarea de catre transportatori/utilizatorii finali (F3), prin intermediul cardurilor de carburant puse la dispozitie de intermediari (F2), cu carburant de la statiile de alimentare (F1), in conditiile in care firma F2 nu detine depozite si nici nu face achizitii de la F1. Problematica poate fi extrapolata/generalizata pentru orice alt model de afaceri / scheme de finantare care pastreaza caracteristicile descrierii noastre.
Aparent, avem de-a face cu operatiuni succesive privind livrari de bunuri/carburant pe relatia F1-F2 si F2-F3, pentru care se emit facturi cu TVA, desi F3 achizitioneaza carburantul direct de la pompa (F1). In final, vom observa ca cel afectat este tot(!) utilizatorul final caruia, administratia fiscala ii poate refuza dreptul de deducere a TVA aferenta facturii primite de la intermediar (F2), pe motiv ca F2 in realitate i-a prestat servicii de gestionare credite - operatiune ce constituie prestare de servicii scutita fara drept de deducere. Dar sa nu anticipam...
Incepand cu 1 ianuarie 2020, Directiva TVA a modificat definitia livrarilor succesive(in sensul orientarilor din jurisprudenta CJUE). Noi am inclus in carte un intreg capitol referitor la acest subiect (livrari succesive cu un singur transport intracomunitar) fiind prezentate, si insotite cu ilustratii grafice, hotararile relevante emise de C.J.U.E. Acesta impreuna cu Capitolul I "livrarea de bunuri" vin sa lamureasca momentul cand se considera ca are loc o livrare de bunuri, cand apare dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar. Urmand firul cartii, vom ajunge la "acordarea de credite", capitol care incepe cu prezentarea unei Cauze din 1991, ce analizeaza o situatie inedita din domeniul livrarilor de imobile: antiteza dintre livrarea de bunuri si acordarea de credite! Cardul de carburant, ultimul capitol (intreaga lucrare prezinta -aproape- integral hotarari ale CJUE), care se apropie si de studiul de caz din finalul cartii, ne dezvaluie cum anumite scheme de finantare privind livrarea de bunuri se transforma in prestare de servicii: acordare de credite si managementul lor. Solutia acestei intoarceri de planuri o regasim tot intr-o cauza CJUE, de data recenta...
“Stia sau ar fi trebuit sa stie de legatura cu frauda?”
Prima parte a lucrarii include textul integral al deciziilor CJUE relevante privind testul Kittel; dintre acestea, cele aparute in ultima perioada si prezentate pe platforma online http://eur-lex.europa.eu sunt exclusiv in limba de origine (bulgara sau maghiara) si cea franceza.
***
Partea a doua prezinta un numar de sase cauze solutionate la instante din Marea Britanie avand ca obiect principiul Kittel: persoana care solicita rambursarea TVA stia sau ar fi trebuit sa stie de existenta unei fraude pe lantul de aprovizionare? Tema este cu atat mai actuala, cu cat, incepand cu 1 ianuarie 2018, codul nostru fiscal a preluat elemente din common law.
In sectiunea dedicata legislatiei interne, sunt prezentate cateva decizii ale Curtii Constitutionale care subliniaza apartenenta expresiei dincolo de orice indoiala rezonbila la jurisprudenta CEDO si a sistemului de drept anglo-saxon.
Or, noutatea din codul nostru fiscal, are in vedere chiar acest subiect:
“Art. 297 (8) Organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA daca, dupa administrarea mijloacelor de proba prevazute de lege, pot demonstra dincolo de orice indoiala ca persoana impozabila stia sau ar fi trebuit sa stie ca operatiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda privind TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari.”
“Stia sau ar fi trebuit sa stie de legatura cu frauda?”
Prima parte a lucrarii include textul integral al deciziilor CJUE relevante privind testul Kittel; dintre acestea, cele aparute in ultima perioada si prezentate pe platforma online http://eur-lex.europa.eu sunt exclusiv in limba de origine (bulgara sau maghiara) si cea franceza.
***
Partea a doua prezinta un numar de sase cauze solutionate la instante din Marea Britanie avand ca obiect principiul Kittel: persoana care solicita rambursarea TVA stia sau ar fi trebuit sa stie de existenta unei fraude pe lantul de aprovizionare? Tema este cu atat mai actuala, cu cat, incepand cu 1 ianuarie 2018, codul nostru fiscal a preluat elemente din common law.
In sectiunea dedicata legislatiei interne, sunt prezentate cateva decizii ale Curtii Constitutionale care subliniaza apartenenta expresiei dincolo de orice indoiala rezonbila la jurisprudenta CEDO si a sistemului de drept anglo-saxon.
Or, noutatea din codul nostru fiscal, are in vedere chiar acest subiect:
“Art. 297 (8) Organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA daca, dupa administrarea mijloacelor de proba prevazute de lege, pot demonstra dincolo de orice indoiala ca persoana impozabila stia sau ar fi trebuit sa stie ca operatiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda privind TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari.”
DIRECTIVA (UE) 2022/542 a Consiliului din din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce privește cotele TVA
DIRECTIVA (UE) 2017/1371 din 06.07.2019 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (înlocuieşte Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene)
Regulamentul (UE) nr. 904/2010- Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA (cu modificările în vigoare de la 1 iulie 2021)
DIRECTIVA (CE) 2006/112 privind sistemul comun al TVA (cu modificările în vigoare de la 1 iulie 2021)
Regulamentul (UE) nr. 282/2011 + Reg (UE) nr. 2026/2019 (în vigoare de la 1 iulie 2021) - cu articolele atasate la textul Directivei.
DIRECTIVA (UE) 2022/542 a Consiliului din din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce privește cotele TVA
DIRECTIVA (UE) 2017/1371 din 06.07.2019 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (înlocuieşte Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene)
Regulamentul (UE) nr. 904/2010- Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA (cu modificările în vigoare de la 1 iulie 2021)
DIRECTIVA (CE) 2006/112 privind sistemul comun al TVA (cu modificările în vigoare de la 1 iulie 2021)
Regulamentul (UE) nr. 282/2011 + Reg (UE) nr. 2026/2019 (în vigoare de la 1 iulie 2021) - cu articolele atasate la textul Directivei.
Faptele care se înscriu în cazierul fiscal – H.G. nr. 1000/2015
H.G. nr. 1568/2022 pentru modificarea anexei la H.G. nr. 1.000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informaţii în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislaţiei în vigoare ● Monitorul Oficial, Partea I nr. 1279 din 30 decembrie 2022
Eliberarea certificatului de cazier fiscal/formularistică OPANAF 2594/ 2015
Faptele care se înscriu în cazierul fiscal – H.G. nr. 1000/2015
H.G. nr. 1568/2022 pentru modificarea anexei la H.G. nr. 1.000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informaţii în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislaţiei în vigoare ● Monitorul Oficial, Partea I nr. 1279 din 30 decembrie 2022
Eliberarea certificatului de cazier fiscal/formularistică OPANAF 2594/ 2015
Codul muncii prezentat in forma comparata 2010/2011 cu evidentierea grafica a modificarilor in vigoare din 30 Aprilie 2011.
Totul despre :Eliberarea carnetelor de munca salariatilor .
Contractul colectiv de munca (actualizat 2011)
Cum pot fi solutionate conflictele de munca (actualizat 2011)
Termenii concedierilor colective
Ce drepturi dispun persoanele concediate in perioada 2010 - 2012 .
Drepturile salariatilor cu ocazia transferului intreprinderii(prin cesiune sau fuziune) .
Cum decurge angajarea elevilor si studentilor pe perioada vancantei
Protectia tinerilor la locul de munca.
Interzicerea muncilor periculoase pentru copii.
Salariati temporari - masuri de protectie.
Registrul general de evidenta a salariatilor.
Codul muncii prezentat in forma comparata 2010/2011 cu evidentierea grafica a modificarilor in vigoare din 30 Aprilie 2011.
Totul despre :Eliberarea carnetelor de munca salariatilor .
Contractul colectiv de munca (actualizat 2011)
Cum pot fi solutionate conflictele de munca (actualizat 2011)
Termenii concedierilor colective
Ce drepturi dispun persoanele concediate in perioada 2010 - 2012 .
Drepturile salariatilor cu ocazia transferului intreprinderii(prin cesiune sau fuziune) .
Cum decurge angajarea elevilor si studentilor pe perioada vancantei
Protectia tinerilor la locul de munca.
Interzicerea muncilor periculoase pentru copii.
Salariati temporari - masuri de protectie.
Registrul general de evidenta a salariatilor.
Ordinul nr. 83/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii datorate bugetului Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ● Monitorul Oficial nr. 1098 din 04 noiembrie 2024
O.M.F. nr. 6438/2024 pentru modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024● Monitorul Oficial nr. 1099 din 04 noiembrie 2024
O.M.F. nr. 6410/2024 privind modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024 ● Monitorul Oficial nr. 1089 din 31 octombrie 2024
O.U.G. nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative / M. Oficial nr. 959 din 25 septembrie 2024
OUG nr. 116/2024 privind unele măsuri pentru sistemul de informare, comunicare şi încasare a obligaţiilor bugetare care fac obiectul măsurilor de anulare a unor obligaţii bugetare prevăzute de O.U.G. nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial, Partea I nr. 971 din 26 septembrie 2024)
O.U.G. nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative / M. Oficial nr. 959 din 25 septembrie 2024 (articolul IX din OUG 112/2024)
Anularea unor obligaţii bugetare (O.U.G. nr. 107/06.IX.2024 + O.M.F. nr. 5521/19.IX.2024)
O.M.F. nr. 5521/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare (OUG 107/2014)
O.M.F. nr. 6410/2024 privind modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024 ● Monitorul Oficial nr. 1089 din 31 octombrie 2024
Ordinul ANOFM nr. 1176/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare (OUG 107/2014)
Amnistia fiscala (O.G. 6/2019) + ... + Legea nr. 112/26.04.2022
Esalonarea la plata pentru obligaţii fiscale datorate dupa data declararii starii de urgenta (OUG 181/2020 + Ord 3896/2020)
Anularea unor obligatii accesorii (OUG 69/2020 + Ordin ANOFM 85/2021), act. martie 2022
O.M.F. nr. 2045/2023 pentru modificarea şi completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin O.M.F.P. nr. 2.810/2019 ● Monitorul Oficial, Partea I nr. 615 din 06 iulie 2023
Ordinul nr. 83/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii datorate bugetului Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ● Monitorul Oficial nr. 1098 din 04 noiembrie 2024
O.M.F. nr. 6438/2024 pentru modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024● Monitorul Oficial nr. 1099 din 04 noiembrie 2024
O.M.F. nr. 6410/2024 privind modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024 ● Monitorul Oficial nr. 1089 din 31 octombrie 2024
O.U.G. nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative / M. Oficial nr. 959 din 25 septembrie 2024
OUG nr. 116/2024 privind unele măsuri pentru sistemul de informare, comunicare şi încasare a obligaţiilor bugetare care fac obiectul măsurilor de anulare a unor obligaţii bugetare prevăzute de O.U.G. nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial, Partea I nr. 971 din 26 septembrie 2024)
O.U.G. nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative / M. Oficial nr. 959 din 25 septembrie 2024 (articolul IX din OUG 112/2024)
Anularea unor obligaţii bugetare (O.U.G. nr. 107/06.IX.2024 + O.M.F. nr. 5521/19.IX.2024)
O.M.F. nr. 5521/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare (OUG 107/2014)
O.M.F. nr. 6410/2024 privind modificarea şi completarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 5.521/2024 ● Monitorul Oficial nr. 1089 din 31 octombrie 2024
Ordinul ANOFM nr. 1176/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligaţii bugetare (OUG 107/2014)
Amnistia fiscala (O.G. 6/2019) + ... + Legea nr. 112/26.04.2022
Esalonarea la plata pentru obligaţii fiscale datorate dupa data declararii starii de urgenta (OUG 181/2020 + Ord 3896/2020)
Anularea unor obligatii accesorii (OUG 69/2020 + Ordin ANOFM 85/2021), act. martie 2022
O.M.F. nr. 2045/2023 pentru modificarea şi completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin O.M.F.P. nr. 2.810/2019 ● Monitorul Oficial, Partea I nr. 615 din 06 iulie 2023
• Regimul juridic al contraventiilor(OG 2/2001 - actualizat 2016)
• Activitati de productie/ comert ilicite
• Trasabilitatea miscarii cerealelor (produselor de panificatie)
• Comertul desfasurat de producatorii agricoli - persoane fizice(Legea nr. 145/2014)
• Plafonul de casa (Legea nr. 70/2015 - in vigoare de la 9 mai 2015)
• Case de marcat (OUG 28/1999 - actualizat 2016)
• Registrul de bani personali
• jurisprudenta CJUE - case de marcat
• despre bacsis -intre respectarea principiului neutralitatii fiscale si aplicarea Directivei TVA (jurisprudenta CJUE) - studiu, 20 pagini; (Nicolae Mandoiu)
In multe state europene exista o taxa de servire (service charge, en.), inscrisa in nota de plata, obligatorie, la care se aplica TVA. Unele (liste de) meniuri, contin pe pagina de inceput mentiunea "serviciile nu sunt incluse". Altele, dimpotriva: "serviciile sunt incluse". Aceste servicii reprezinta un procent din valoarea notei de plata. Dincolo de asta, exista o alta categorie de bacsis (tips) care nu se mai inscrie in nota de plata si care nu se mai supune TVA. Se considera ca este acordat voluntar, intr-un cuantum ce variaza de la client la client si se acorda in totalitate angajatilor!
Pentru legalizarea bacsisului, la noi, s-a adoptat ultima varianta, asezonata cu unele influente locale... Obiectivul O.U.G. nr. 8/2015 este, printre altele, acela al delimitarii bacsisului de veniturile incasate pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct catre populatie. Totodata, bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de marfuri daca se distribuie salariatilor. Pentru a inchide cercul logicii, va trebui sa stabilim cum asimilam bacsisul daca nu se distribuie salariatilor
(v. pag. 145 - 164)...
Este prezentata si o explicatie oficiala la dilema "baiatului cu pizza" !...
• Regimul juridic al contraventiilor(OG 2/2001 - actualizat 2016)
• Activitati de productie/ comert ilicite
• Trasabilitatea miscarii cerealelor (produselor de panificatie)
• Comertul desfasurat de producatorii agricoli - persoane fizice(Legea nr. 145/2014)
• Plafonul de casa (Legea nr. 70/2015 - in vigoare de la 9 mai 2015)
• Case de marcat (OUG 28/1999 - actualizat 2016)
• Registrul de bani personali
• jurisprudenta CJUE - case de marcat
• despre bacsis -intre respectarea principiului neutralitatii fiscale si aplicarea Directivei TVA (jurisprudenta CJUE) - studiu, 20 pagini; (Nicolae Mandoiu)
In multe state europene exista o taxa de servire (service charge, en.), inscrisa in nota de plata, obligatorie, la care se aplica TVA. Unele (liste de) meniuri, contin pe pagina de inceput mentiunea "serviciile nu sunt incluse". Altele, dimpotriva: "serviciile sunt incluse". Aceste servicii reprezinta un procent din valoarea notei de plata. Dincolo de asta, exista o alta categorie de bacsis (tips) care nu se mai inscrie in nota de plata si care nu se mai supune TVA. Se considera ca este acordat voluntar, intr-un cuantum ce variaza de la client la client si se acorda in totalitate angajatilor!
Pentru legalizarea bacsisului, la noi, s-a adoptat ultima varianta, asezonata cu unele influente locale... Obiectivul O.U.G. nr. 8/2015 este, printre altele, acela al delimitarii bacsisului de veniturile incasate pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct catre populatie. Totodata, bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de marfuri daca se distribuie salariatilor. Pentru a inchide cercul logicii, va trebui sa stabilim cum asimilam bacsisul daca nu se distribuie salariatilor
(v. pag. 145 - 164)...
Este prezentata si o explicatie oficiala la dilema "baiatului cu pizza" !...
Legislaţie internă (OUG nr. 119/2006 - aplicarea unor regulamente comunitare)
Legislaţie UE:
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – sinteza
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – integral
REG 665/2014 (ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială)
Legislaţie internă (OUG nr. 119/2006 - aplicarea unor regulamente comunitare)
Legislaţie UE:
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – sinteza
REG 1215/2012 (Reg. 44/2001) – integral
REG 665/2014 (ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială)
Ordonanţa Guvernul nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Ultimele actualizări: Legea nr. 84/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii / Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 10 aprilie 2024
Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 26/2000Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonialSentinţe civile, Decizii: Curtea Constituţionala / Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Ordonanţa Guvernul nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Ultimele actualizări: Legea nr. 84/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii / Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 10 aprilie 2024
Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 26/2000Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonialSentinţe civile, Decizii: Curtea Constituţionala / Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a vă oferi cea mai relevantă experiență, amintindu-vă preferințele și repetând vizitele. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu utilizarea acestora.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului web. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.
Orice cookie-uri care ar putea să nu fie deosebit de necesare pentru funcționarea site-ului web și sunt utilizate în mod special pentru a colecta date personale ale utilizatorilor prin analize, reclame, alte conținuturi încorporate sunt denumite cookie-uri inutile. Este obligatoriu să obțineți consimțământul utilizatorului înainte de a rula aceste cookie-uri pe site-ul dvs. web.
